Tel/fax: 0269-210082 (Învăţământ liceal) / Tel: 0269-214781 (Învăţământ primar şi gimnazial)
directiune@cnogsibiu.ro / secretariat@cnogsibiu.ro

Bacalaureat 2021: Programa de examen pentru LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

 

Filiera teoretică – profil real

Filiera tehnologică – toate profilurile și specializările

Filiera vocațională – toate profilurile și specializările (cu excepția profilului pedagogic)

  1. STATUTUL DISCIPLINEI

Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

 

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

 

Filiera teoretică – profil umanist

Filiera vocațională – profil pedagogic

 

  1. STATUTUL DISCIPLINEI

Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

 

  1. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

 

  1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

 

Competenţe specifice Conţinuturi asociate
1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse –             reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

–            reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

–              stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

–              rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

 

 

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare  şi  a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse – reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

–    normele citării

–   normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de

mesaje/texte

–   limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

–  expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise – texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,

–  memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ şi sensuri conotative

–  calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie

–  elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

–   reacţiile receptorului: cititor, ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului – componentele şi funcţiile actului de comunicare

–   niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico- semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

–  normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

–  tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

–   discursul publicistic

–   rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

–   rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

 

 

  1. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

 

Competenţe specifice Conţinuturi asociate
2.1. Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în

texte la prima vedere

–  temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

–  genuri literare: epic, liric, dramatic

–  modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

2.2. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de

compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

–  particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative

–    particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

–    instanţele comunicării în textul narativ

–  construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

–  tipuri de perspectivă narativă

–    specii epice: basm cult, nuvelă, roman

–  registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului

–    stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic –  particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

–  particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

–   modalităţi de caracterizare a personajelor

–   registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

–  specii dramatice: comedia, drama

–  cronica de spectacol

2.4. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic –  titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

–   sugestie şi ambiguitate

–   imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

–   poezie epică, poezie lirică

–   instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte

literare, nonliterare sau în alte arte

–  viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

–  limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii

2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori

şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

 

  1. Punerea în context a textelor studiate prin  raportare la epocă sau la curente culturale/literare
Competenţe specifice Conţinuturi asociate
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în

care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere
3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi

relaţionarea cunoştinţelor asimilate

–    fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române

–    perioada veche (formarea conştiinţei istorice)

–    curente culturale/literare în secolele  XVII-XVIII:  umanismul şi iluminismul

–    perioada modernă:

a.            secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient;   criticismul junimist)

b.                curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului)

c.             perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune;  curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; orientări avangardiste, identitate  culturală  în context european)

– curente culturale/literare româneşti în context european

 

 

  1. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice Conţinuturi asociate
4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima

vedere

–    construcţia     textului     argumentativ;      rolul     conectorilor     în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

–    logica şi coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie –  verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

–   construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

4.3. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii –  textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat

–  interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

–  eseul structurat, eseul liber

 

 

  • PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

 

  1. LITERATURĂ Autori canonici:
    • Mihai Eminescu

    • Ion Creangă

    • L. Caragiale

    • Ioan Slavici

    • Bacovia

    • Lucian Blaga

    • Tudor Arghezi

    • Ion Barbu

    • Mihail Sadoveanu

    • Liviu Rebreanu

    • Camil Petrescu

    • George Călinescu

 

Notă. Conform programei şcolare în  vigoare,  examenul  de  bacalaureat  nu  implică  studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un  eseu  structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în  care  să  aplice  conceptele  de  istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză  tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.

Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor  orale  şi  scrise,  prin  solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

 

  1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Conţinuturile de mai jos vizează:

  • aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;
  • aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima

 

Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic

  • pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul
  • cacofonia; hipercorectitudinea
  • pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

 

Nivelul lexico-semantic

  • variante lexicale; câmpuri semantice
  • erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
  • derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale
  • relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)
  • sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
  • unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)
  • câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale
  • sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

Nivelul morfosintactic

  • forme flexionare   ale   părţilor   de   vorbire   (pluralul   substantivelor,    articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului
  • elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic,  acordul  prin  atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
  • elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective  pronominale  relative,  adverbe relative)

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

  • norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)
  • rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

  • registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare
  • coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
  • tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
  • stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare
  • limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon
  • stil direct, stil indirect, stil indirect liber
  • rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului
  • rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor

 

 

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru  examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

 

 

Extras din

Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 – 2021

 1,870 total views,  2 views today

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.