Bacalaureat 2021: Programa pentru Chimie
PROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE
STATUTUL DISCIPLINEI
În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare/ calificare profesională.
Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică şi generală sau pentru programa de chimie organică.
PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ
- COMPETENŢE DE EVALUAT
- Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu
- Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite
- Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context
- Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
- Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem
- Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu
chimic.
- Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării
aplicaţiilor acestora.
- Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme
- Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
- Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor
- Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
- Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
- Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
- Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
- Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor
- Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de
- Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi
- Folosirea corectă a terminologiei specifice
- Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra
- Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra
- Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.
CONȚINUTURI
|
Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice |
Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.
Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d. Corelaţii între structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor. Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului. Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O. Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A). Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului. |
| Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule | Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2.
Legătura covalentă polară: HCl, H2O. Legătura covalent-coordinativă: NH4+ şi H3O+. Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei. |
| Starea gazoasă | Ecuaţia de stare a gazului ideal.
Volum molar (mol, numărul lui Avogadro). |
|
Soluții apoase |
Dizolvarea.
Factorii care influenţează dizolvarea. Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3. Cupluri acid-bază conjugate. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare. Determinarea caracterului acido-bazic al soluţiilor cu indicatori. pH-ul soluţiilor apoase. Determinarea pH-ului unor soluţii de acizi şi baze cu hârtie indicator de pH. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de pH). |
|
Reacţii redox. Aplicaţii ale reacţiilor redox |
Reacţii de oxido-reducere.
Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă. |
|
Noţiuni de termochimie |
Reacţii exoterme, reacţii endoterme. Entalpie de reacţie.
Căldura de combustie – arderea hidrocarburilor. Legea Hess. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare. |
| Noţiuni de cinetică chimică | Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori.
Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei. |
|
Calcule chimice |
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. |
PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ
- COMPETENŢE DE EVALUAT
- Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu
- Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
- Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura
- Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
- Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme
- Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
- Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
- Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.
- Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
- Rezolvarea problemelor cantitative/
- Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
- Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la
- Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de
- Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
- Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/
- Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
- Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.
- Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor
- Justificarea importanţei compuşilor
- CONȚINUTURI
|
Structura şi compoziţia substanţelor organice |
Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi. Legături chimice în compuşii organici.
Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic. |
|
Clasificarea compuşilor organici |
Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională.
Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici. Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide. |
| Tipuri de reacții chimice în chimia organică | Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului).
Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr)). Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului). |
|
Alcani |
Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi
dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică. |
|
Alchene |
Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție,
proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei. |
|
Alchine |
Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea.
Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. |
|
Arene |
Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare.
Alchilarea benzenului cu propenă. |
| Benzine | Cifra octanică. Putere calorică. |
|
Alcooli |
Alcooli: metanol, etanol, glicerol – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol – fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină.
Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului. |
|
Acizi carboxilici |
Acizi carboxilici: acidul acetic – reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic.
Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic. |
| Grăsimi Agenți tensioactivi | Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor.
Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți – acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului. |
|
Aminoacizi Proteine |
Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor. |
|
Zaharide |
Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza – stare naturală, proprietăți fizice, importanță.
Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza. |
| Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor. | |
| Calcule chimice Utilizări ale substanţelor studiate | Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.
Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. |
NOTĂ:
Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
CFT: Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 – 2021
17,330 total views, 6 views today
Leave a Reply