Bacalaureat 2021: Programa de examen pentru FIZICĂ
Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 – 2021
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ
STATUTUL DISCIPLINEI
FIZICA are în cadrul examenului de bacalaureat național în anul școlar 2020 – 2021 statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă scrisă în conformitate cu filiera, profilul și specializarea absolvită.
În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ).
Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de Programele Școlare de Fizică în vigoare pentru absolvenții promoției 2021 și având în vedere următoarele principii:
Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;
Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite;
Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase;
Elementele din Lista de termeni fac referire la noțiunile/cunoștințele care se pot regăsi in itemii subiectului de
Pornind de la competențele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut diferențiat al programei de examen, în funcție de filieră și
Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
II. COMPETENŢE DE EVALUAT
Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:
definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material;
formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;
exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;
descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.
Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:
selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;
aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;
utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;
utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;
interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor
Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:
identificarea fenomenelor fizice în situații din viața cotidiană;
realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;
selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;
anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;
descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale
Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:
decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;
selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene
III. ARII TEMATICE
Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar
A. MECANICA
CONŢINUTURI
PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
Mișcare și repaus
Principiul I
Principiul al II-lea
Principiul al III-lea
Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
Legile frecării la alunecare
TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
Lucrul mecanic. Puterea mecanică
Teorema variației energiei cinetice a punctului material
Energia potențială gravitațională
Legea conservării energiei mecanice
Teorema variației impulsului
Legea conservării impulsului
LISTA DE TERMENI
PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
viteză, vectorul viteză
accelerație, vectorul accelerație
modelul punctului material
principiul inerției
principiul fundamental al mecanicii clasice
unitatea de măsură a forței
principiul acțiunilor reciproce
forțe de contact între corpuri
legile frecării la alunecare
legea lui Hooke, forța elastică
forța de tensiune
TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
lucrul mecanic, mărime de proces
unitatea de măsură a lucrului mecanic
interpretarea geometrică a lucrului mecanic
expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform, a lucrului mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare și a lucrului mecanic efectuat de forța elastică
puterea mecanică
unitatea de măsură a puterii în I.
randamentul planului înclinat
energia cinetică a punctului material
teorema variației energiei cinetice a punctului material
energia potențială
variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp – Pământ
energia mecanică, mărime de stare
legea conservării energiei mecanice
impulsul punctului material și a unui sistem de puncte material
teorema variației impulsului
legea conservării impulsului
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
CONŢINUTURI
NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
MOTOARE TERMICE
PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII
LISTA DE TERMENI
NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
masă moleculară
masă moleculară relativă
cantitate de substanță
masă molară
volum molar
numărul lui Avogadro
echilibru termic
corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin
PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces
interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare
căldura, mărime de proces
înveliș adiabatic
principiul I al termodinamicii
coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI)
relația Robert – Mayer
APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)
variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)
MOTOARE TERMICE
explicarea funcționării unui motor termic
descrierea principalelor cicluri termodinamice – Otto, Diesel – pe baza cărora funcționează motoarele termice
randamentul unui motor termic
PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII
ciclul Carnot, randamentul ciclului Carnot
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
CONŢINUTURI
CURENTUL ELECTRIC
LEGEA LUI OHM
LEGILE LUI KIRCHHOFF
GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
LISTA DE TERMENI
CURENTUL ELECTRIC
curentul electric
intensitatea curentului electric
unitatea de măsură a intensității curentului electric
circuit electric simplu
tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului
LEGEA LUI OHM
rezistența electrică
legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul
unitatea de măsură pentru rezistența electrică
rezistența electrică a unui conductor liniar
rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură
LEGILE LUI KIRCHHOFF
rețeaua electrică
nodul de rețea
ochiul de rețea
legile lui Kirchhoff
GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori
rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice
ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp
expresia energiei disipate în interiorul generatorului
randamentul unui circuit electric simplu
puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică
D. OPTICA
CONŢINUTURI
OPTICA GEOMETRICĂ
Reflexia și refracția luminii
Lentile subțiri. Sisteme de lentile
OPTICA ONDULATORIE
Interferența
Dispozitivul Young
ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
Efect fotoelectric extern
LISTA DE TERMENI
OPTICA GEOMETRICĂ
reflexia luminii
refracția luminii
legile reflexiei
legile refracției
indicele de refracție
punctele conjugate
fasciculele paraxiale
imaginile reale/virtuale
lentila optică
elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare);
convergența unei lentile subțiri
formulele lentilelor subțiri
imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri
sisteme de lentile
OPTICA ONDULATORIE
condiții de obținere a interferenței staționare
lungimea de undă
elementele componente ale dispozitivului Young
franje de interferență
diferența de drum optic
condițiile de maxim, respectiv de minim de interferență
interfranja
ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
legile efectului fotoelectric extern
ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein
Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului
A. MECANICA
CONŢINUTURI
PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
Mișcare și repaus
Principiul I
Principiul al II-lea
Principiul al III-lea
Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
Legile frecării la alunecare
TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
Lucrul mecanic. Puterea mecanică
Teorema variației energiei cinetice a punctului material
Energia potențială gravitațională
Legea conservării energiei mecanice
LISTA DE TERMENI
PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
viteză, vectorul viteză
accelerație, vectorul accelerație
modelul punctului material
principiul inerției
principiul fundamental al mecanicii clasice
unitatea de măsură a forței
principiul acțiunilor reciproce
forțe de contact între corpuri
legile frecării la alunecare
legea lui Hooke, forța elastică
forța de tensiune
TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ
lucrul mecanic, mărime de proces
unitatea de măsură a lucrului mecanic
expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform
lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare
puterea mecanică
unitatea de măsură a puterii în I.
randamentul planului înclinat
energia cinetică a punctului material
teorema variației energiei cinetice a punctului material
energia potențială
variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp – Pământ
energia mecanică, mărime de stare
legea conservării energiei mecanice
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
CONŢINUTURI
NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
MOTOARE TERMICE
LISTA DE TERMENI
NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
masă moleculară
masă moleculară relativă
cantitate de substanță
masă molară
volum molar
numărul lui Avogadro
echilibru termic
corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin
PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII
lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces
interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică
energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare
căldura, mărime de proces
înveliș adiabatic
principiul I al termodinamicii
coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI)
relația Robert – Mayer
APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL
energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)
variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)
MOTOARE TERMICE
explicarea funcționării unui motor termic
descrierea principalelor cicluri termodinamice – Otto, Diesel – pe baza cărora funcționează motoarele termice
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
CONŢINUTURI
CURENTUL ELECTRIC
LEGEA LUI OHM
LEGILE LUI KIRCHHOFF
GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
LISTA DE TERMENI
CURENTUL ELECTRIC
curentul electric
intensitatea curentului electric
unitatea de măsură a intensității curentului electric
circuit electric simplu
tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului
LEGEA LUI OHM
rezistența electrică
legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul
unitatea de măsură pentru rezistența electrică
rezistența electrică a unui conductor liniar
rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură
LEGILE LUI KIRCHHOFF
rețeaua electrică
nodul de rețea
ochiul de rețea
legile lui Kirchhoff
GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE
rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori
rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice identice
ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ
expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp
expresia energiei disipate în interiorul generatorului
randamentul unui circuit electric simplu
puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică
D. OPTICA
CONŢINUTURI
OPTICA GEOMETRICĂ
Reflexia și refracția luminii
Lentile subțiri. Sisteme de lentile
ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
Efect fotoelectric extern
LISTA DE TERMENI
OPTICA GEOMETRICĂ
reflexia luminii
refracția luminii
legile reflexiei
legile refracției
indicele de refracție
punctele conjugate
fasciculele paraxiale
imaginile reale/virtuale
lentila optică
elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare);
convergența unei lentile subțiri
formulele lentilelor subțiri
imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri
sisteme de lentile
ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ
legile efectului fotoelectric extern
ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein
Leave a Reply