Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației nr. 3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2020 – 2021
BIOLOGIE
STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
În cadrul examenului de bacalaureat, biologia constituie probă scrisă pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.
COMPETENŢE DE EVALUAT Varianta I
Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu la
Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor
Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului
Caracterizarea unor taxoni, structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe
Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu, pe baza conceptelor biologice
Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii
Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra eredităţii, a funcţiilor
Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice
Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme ;
elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
rezolvarea unor probleme, situații-problemă date ;
alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;
proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice ;
explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii
Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la complex.
Varianta II
Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principii specifice ştiinţelor
Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum şi a funcţiilor acestora.
Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; stabilirea corelaţiei structură- funcţie; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului
Descrierea particularităţilor biotopului şi ale
Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe, sisteme de organe etc.
Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru menţinerea integralităţii organismului uman.
Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.
Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli interni, stimuli externi).
Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului
Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele
Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice
Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:
realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme ;
elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;
rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date ;
alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii – problemă şi rezolvarea lor;
proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice ;
recunoașterea, prevenirea unor boli care afectează organe, sisteme de organe;
explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;
explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a impactului antropic asupra ecosistemelor
Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluţia de la simplu la
CONŢINUTURI
Proba scrisă la biologie pentru care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, se poate susţine în una dintre cele două variante, dacă biologia a fost studiată în clasele de liceu cuprinse în varianta aleasă:
BIOLOGIE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ – clasele a IX-a şi a X-a.
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ – clasele a XI-a şi a XII-a.
VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;
REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn, încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, de nutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemple reprezentative;
STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII
FUNCŢII DE NUTRIŢIE
NUTRIŢIA AUTOTROFĂ
fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei), evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs), importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori(clorofila a şi clorofila b).
NUTRIŢIA HETEROTROFĂ
heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;
heterotrofia la plante: parazită;
nutriţia simbiontă (licheni);
digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);
sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente – localizare, morfologie, fără structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare, rolul lor în digestia chimică a alimentelor;
boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare, hepatită virală acută) – manifestări, cauze şi
respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după consumul de O2 şi după CO2 produs);
respiraţia la animale:
sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni – localizare, structură, mecanismul ventilaţiei pulmonare – inspiraţie, expiraţie;
boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic, pneumonie,TBC ) – manifestări, cauze şi
CIRCULAŢIA
Circulaţia la plante:
absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;
circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor. Circulaţia la animale:
mediul intern la mamifere (sângele – compoziţie, rol);
sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vase de sânge (artere, vene, capilare, rol);
– boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral) – manifestări, cauze şi prevenire.
EXCREŢIA
Excreţia la plante:
transpiraţia – prezentare generală, localizare; Excreţia la animale:
sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol – fără mecanismul formării urinei);
boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) – manifestări, cauze şi prevenire.
FUNCŢII DE RELAŢIE
SENSIBILITATEA Sensibilitatea şi mişcarea la plante Sensibilitatea la animale:
organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) – structură şi rol;
deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism, surditate) – manifestări, cauze şi remedii;
sistem nervos la mamifere – SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);
boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) – manifestări, cauze, prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).
LOCOMOŢIA LA ANIMALE
Sistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).
FUNCŢIA DE REPRODUCERE
REPRODUCEREA LA PLANTE
Reproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;
Reproducerea sexuată la angiosperme: floare – structură; fecundaţie; sămânţă – alcătuire; fruct – tipuri reprezentative de fructe.
REPRODUCEREA LA OM
Sistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);
Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) – manifestări, cauze şi prevenire.
ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ ŞI ECOLOGIE UMANĂ
CONŢINUTURI – CLASA A XI-A
ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN
topografia organelor şi a sistemelor de organe – planuri şi raporturi anatomice;
FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
FUNCŢIILE DE RELAŢIE
SISTEMUL NERVOS
clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;
sistemul nervos somatic: funcţia reflexă – actul reflex, funcţia de conducere – clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;
sistemul nervos vegetativ – clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şi parasimpaticului;
noţiuni elementare de igienă şi de patologie: meningită, comă, hemoragii
noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne şi externe, leucemii,
RESPIRAŢIA
ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţi respiratorii;
noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară,
EXCREŢIA
formarea şi eliminarea urinei;
noţiuni elementare de igienă şi de patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.
FUNCŢIA DE REPRODUCERE
sistemul reproducător: componente, fiziologie;
sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi naşterea;
noţiuni elementare de igienă şi de patologie: anexită, adenom de prostată.
CONŢINUTURI – CLASA A XII-A
GENETICĂ
GENETICĂ MOLECULARĂ
ACIZII NUCLEICI – compoziţia chimică;
structura primară şi secundară a ADN;
tipuri de ARN, structură şi funcţii;
funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.
ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;
NOTĂ:
Biologia este susţinută ca probă scrisă.
Timpul alocat probei este de 3 ore.
Punctajul maxim este de 100 de puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat
evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.
Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.
Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Ele vor fi elaborate pe baza
competenţelor prezentate la punctul II şi nu pe baza conţinuturilor comune ale manualelor şcolare.
Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi, care
ajută la realizarea competențelor cuprinse în programa școlară.
Leave a Reply